22 Oct 2017 - 05:59       


 
Navigator 

Căutare 


Advertising. 

 

 

 

Căutare GOOGLE




ZF Antreprenorii Romaniei: ?Capitalul privat romanesc - o sansa pentru dezvoltarea economica a Romaniei?. Antreprenorii din nord-vest: Tinem cu dintii de forta de munca pentru ca daca o pierdem nu mai
   Tipărire
Ziarul Financiar Autor: Madalina Panaete 04

.11.2016 Antreprenorii din Maramures, Salaj si Satu Mare spun ca au nevoie de o infrastructura dezvoltata pentru a-si putea dezvolta businessurile si pentru a aduce angajati in companii de la distante mari, avand in vedere ca se pune tot mai mult problema atragerii de oameni din alte zone din cauza lipsei de forta de munca. ?Incercam sa tinem forta de munca pe care o avem in com­panie pentru ca daca o pier­dem nu mai gasim alta. Am incercat sa aducem oameni din alte tari, dar nu a mers?, a spus Gabriel Raducu Pop, presedinte al Antre­prizei Montaj-Instalatii din Mara­mures, companie activa in constructii si lucrari de instalatii. El a fost prezent in cadrul con­fe­rintei ?Capitalul privat romanesc - o sansa pentru dezvoltarea economica a Ro­maniei?, organizata de ZF impreuna cu Banca Transilvania. In cadrul conferintei, in care au fost prezenti peste 200 de antreprenori, bancheri si mana­geri s-au discutat problemele si opor­tunitatile de crestere ale capitalului autohton in judetele Maramures, Satu Mare si Salaj. Aceasta este a do­ua­s­pre­zecea oprire a proiectului ZF An­tre­pre­norii Romaniei, dupa Timisoara, Sibiu, Pitesti, Brasov, Iasi, Craiova, Alba Iulia, Constanta, Cluj-Napoca, Oradea si Galati. Initiativa ZF va continua la Bu­curesti (18 noiembrie). Dezvoltarea companiilor romanesti din zona de nord-vest, dar si investitiile importante ale companiilor multina­tionale in diverse ramuri economice pun tot mai multa presiune pe gasirea de forta de lucru calificata. Antre­pre­norii se gandesc sa atraga angajati din alte zone ale Romaniei, dar si din tari pre­cum Ungaria sau Republica Moldo­va pentru ca businessurile pe care le conduc sa nu fie afectate de lipsa de personal. ?Daca am avea o autostrada, am ajunge mult mai repede cu produsele in strainatate si am putea aduce si forta de munca mai usor din alte zone. Oamenii ar veni mult mai usor la munca pe o autostrada, ar avea alt confort?, a afirmat Ioan Iacob-Floria, deputy CEO si director financiar (CFO) al producatorului de mobila Aramis Invest din Maramures, care livreaza cea mai mare parte din produsele realizate catre retailerul suedez IKEA.  Com­pania are 3.800 de angajati si are nevoie in continuare de personal. Migrarea fortei de munca, lipsa scolilor profesionale, dar si numarul redus de tineri care vor sa lucreze in productie sunt motive pentru care in urmatorii ani principala preocupare a companiilor din Romania, in special din vestul tarii si din Bucuresti, va fi gasirea de forta de munca.  ?Din punct de vedere cantitativ si al pregatirii profesionale, forta de munca lipseste. Scolile profesionale nu si-au adaptat din pacate profilurile la nevoile economice zonale si acest lucru este atat de evident incat ajungem sa luam oameni pe care ii calificam intern, cu costuri semnificative. Si atunci cand poti sa valorifici deprinderile lor pleaca poate pe acelasi profil in Anglia?, a afirmat Ioan Filip,  actionar si presedinte al consiliului de admi­nistratie al Taparo, un grup activ in productia de mobila cu 1.700 de angajati. Cresterea businessului juca­torilor din industria mobilei din regiune, care livreaza peste 80-90% din productie la export, aduce cu sine si noi investitii si automat noi locuri de munca, astfel ca presiunea pe gasirea de forta de munca este tot mai mare. Insa, lipsa fortei de munca nu se simte doar in domeniul mobilei si constructiilor, ci si in domenii precum agricultura sau industrie. ?Forta de munca este una dintre problemele cu care ne confruntam. Nu exista nicio legatura intre invatamant si industrie. Cresterea productivitatii se poate realiza numai prin cresterea tehnologizarii ramurii in care lucram?, a  spus Vasile Prodan, director general al Mecanica Sighet din Maramures, pro­ducator de piulite si suruburi. Antreprenorii considera ca un alt motiv pentru care gasesc tot mai greu oameni calificati este si faptul ca tinerii termina facultatile fara a face practica in companii si a invata realitatea din business. ?Avem probleme cu forta de munca, nu exista scoli profesionale. Universitatile creeaza absolventi care nu fac o zi de practica. Si atunci cand vin la noi sa-i angajam si incepem sa discutam cu ei primul lucru de care ne intreaba este ce salariu le oferim, daca pot lucra opt ore, iar asta in agricultura nu se poate, si daca le dam masina si laptop. Si eu am o singura intrebare pentru ei: tu ce stii sa faci? Si ei raspund: nimic, dar vreau sa incerc?, a declarat Cristian Moldovan, proprietarul Promat Comimpex din Satu Mare, companie activa in productia si comertul cu cereale.  Alte probleme subliniate de antreprenorii din regiune sunt legislatia fiscala instabila si impredictibila, dar si lipsa aplicarii ?la sange? a legilor. ?Avem nevoie de o legislatie fiscala stabila. Nu putem vorbi de predictibilitate pe 5-10 ani, poate 3-5 ani maxim avand in vedere ce se intampla la nivel european. Avem nevoie de sustinere guvernamentala clara, cu predilectie pentru modernizarea de concernuri de fabricatie. In cazul proiectelor europene in criteriile de eligibilitate ma judeca pe mine, care fac productie, la fel ca pe cel care muta o teava din Cluj la Turda. Si ajunge in final sa aiba un procentaj de eligibilitate mai mare pentru ca are o cifra de afaceri mai mare decat mine. Valoarea adaugata tine statul roman?, este de parere Vasile Pop ? Padureanu- presedinte al grupul de firme Universal din judetul Salaj. Compania este activa in domenii precum productia de lenjerie, de alimente, dar si imobiliare.   Antreprenori, nu va finantati investitiile din capitalul de lucru Economistii recomanda antreprenorilor sa repete greseala ?clasica? a oamenilor de afaceri romani, adica sa nu realizeze investitii finantate din capitalul de lucru. Datele Bancii Nationale a Romaniei releva faptul ca ponderea companiilor care fac aceasta greseala a crescut de peste patru ori in ultimii 20 de ani. ?Calitatea spiritului antreprenorial are in continuare spatiu de imbunatatire semnificativ, iar acest lucru este sustinut de existenta sistematica la nivelul sectorului de companii nefinanciare ale unor situatii pe care noi le numim atipice. Prima categorie in aceasta situatie ar fi firmele cu capitalul proprii negative. Ponderea acestor companii in total a fost de circa 44% anul trecut, iar aceasta este in crestere seminificativa fata de situatia din anul 1994, cand aveam 9,7% firme cu capitalul negative?, a declarat Florin Dragu, economist principal in cadrul directiei de stabilitate financiara din BNR. Si Andrei Dudoiu recomanda antreprenorilor sa aleaga alte alternative de finantare a investitiilor, asa cum este exemplul creditelor bancare. ?Cea mai mare greseala pe care o pot face companiile este sa isi finanteze investitiile din capitalul de lucru. Practic, investesc pe termen lung dintr-un capital pe termen scurt. Astfel, intervine decapitalizarea companiilor si acestea ajung in zona gri a economiei. Antreprenori, sfatul meu este sa nu repetati aceste greseli?, recomanda Andrei Dudoiu. Ce au spus invitatii prezenti la conferinta ZF   Andrei Dudoiu, director general adjunct, Banca Transilvania Banca Transilvania dispune de lichiditati, vrem sa finantam mai mult economia, dar vedem o polarizare a businessului. Sunt companii sanatoase din punct de vedere financiar catre care alearga toate bancile si o zona de antreprenori sau companii care nu arata bine din punct de vedere financiar, dar noi ca banca vrem sa gasim solutii pentru acestea. De aceea am si crescut ca banca pentru IMM-uri. Cea mai mare greseala pe care o pot face companiile este sa isi finanteze investitiile din capitalul de lucru. Practic, investesc pe termen lung dintr-un capital pe termen scurt. Astfel, intervine decapitalizarea companiilor si acestea ajung in zona gri a economiei. Antreprenori, sfatul meu este sa nu repetati aceste greseli. Intre judetele Satu Mare, Maramures si Salaj exista cateva diferente, dar si similitudini. In Maramures, mai mult de jumatate din PIB era adus de industria metalurgica si de minerit inainte de Revolutie si cativa ani dupa aceea. Acum predomina industria mobilei. Pe de alta parte, Satu Mare si-a demonstrat potentialul agricol. Un exemplu este Promat Comimpex, care s-a dezvoltat frumos. Si tot in acest judet se evidentiaza un pol bun pentru viticultura. In schimb, judetul Salaj , cel mai sarac din punct de vedere economic din cele trei, este o polarizare in business , sunt doua companii mari - Silcotub si Michelin - care realizeaza jumatate din PIB-ul judetului, dar nu este suficient ca acest judet  sa prospere. De existenta acestor companii multinationare au profitat insa jucatorii mici, care pot asigura servicii, piese pentru aceste firme. In toate cele trei judete Banca Transilvania are o cota de piata de peste 20% in segmentul de finantare a companiilor in lei. Iar 40% dintre companiile din aceste judete au deschis un cont la Banca Transilvania. Este o zona strategica pentru noi. Migrarea fortei de munca este o problema cu care se confrunta toate cele trei judete. Oamenii pleaca la munca in afara. Ce-i drept, se intorc cu bani frumosi si consumul este ajutat in felul asta, dar nu este un lucru pe care economia din zona ar trebui sa se bazeze.   Vasile Prodan, director general, Mecanica Sighet, jud. Maramures (producator de piulite, suruburi etc.) Am avut o evolutie buna in ultimii ani. Nu am simtit criza din 2008 pentru ca am luat masuri inainte si fabrica a mers bine. Problema cea mai mare a noastra este concurenta cu producatorii din China. Daca reusim sa ajungem la o cifra de afaceri similara cu cea de anul trecut suntem fericiti. Sper sa ajungem la o cifra de afaceri de circa 9-10 milioane de euro anual cu 120 de angajati. Forta de munca este una dintre problemele cu care ne confruntam. Nu exista nicio legatura intre invatamant si industrie. Cresterea productivitatii se poate realiza numai prin cresterea tehnologizarii ramurii in care lucram. A aparut finantarea prin fonduri europene. Din cele 800 de ramuri economice care exista in codul CAEN sunt finantate 90 de domenii. Nu stiu cum au fost alese aceste ramuri pentru finantare. Foarte interesant este ca se finanteaza cu fonduri europene industria ceasurilor. Si am cautat din curiozitate aceste firme si am gasit doua firme fara angajati si una cu un singur angajat. Si totusi aceasta industrie a fost eligibila pentru accesarea de fonduri europene. Nu stiu daca vine Rollex sa faca ceasuri in Romania, dar cred ca ar trebui sa ne ajutam pe noi. Odata cu alegerea acestor ramuri egalitatea de sanse a disparut. Eu am primit pana acum finantare pentru patru proiecte. Am facut investitii de circa 11 milioane de euro din 2011, din care 4 milioane de euro au reprezentat fondurile europene. Fara aceste fonduri nu putem sa finantam aceasta industrie. Este una din sansele cresterii industriei, care ne ajuta la cresterea tehnologizarii si cresterea productivitatii muncii. Salariile pot creste doar daca productivitatea muncii creste. Si ca sa cresti productivitatea trebuie sa investesti in retehnologizare.   Ioan Iacob-Floria, deputy CEO & CFO, Aramis Invest, jud. Maramures (producator de mobila) Multinationalele nu sunt un lucru rau, de la ei invatam, cu ei lucram si ne ajuta. Intr-un final tot ce conteaza sunt antreprenorii romani. Aramis a fost intotdeauna legata de Maramures, este o companie de familie. Partenerii nostri sunt de cursa lunga. Lucrurile merg greu, dar nu din cauza noastra. Mediul economic in care lucram este dificil. Tot ce putem sa facem e sa muncim cat de mult putem, sa avem o atitudine sanatoasa fata de munca. Rezultatele or sa vina daca muncesti.In fiecare zi apare o oportunitate, iar pe langa munca, mai trebuie sa ai si un dram de noroc. Domnul Vladimir Iacob ( principalul actionar al Aramis n.red.) este de 25 de ani in business si a inceput la fel ca toti antreprenorii: de jos, cu greu, imprumutandu-se peste tot si crezand in visul lui. Stiu ca i-a fost foarte greu la inceput. Acum 25 de ani nimeni nu i-ar fi dat nicio sansa. Timp de 25 de ani a lucrat de luni pana duminica. Nu-i niciun alt secret. Seriozitate, loialitate si munca, atat. Nu trebuie sa stam sa ne plangem pentru ca in final reusim. Bancile sunt foarte ok, ne ajuta. Ele isi doresc acelasi lucru pe care il dorim si noi: firme puternice. La nivel de productie, zona in care activam, n-as putea sa compar antreprenorul roman cu multinationalele pentru un motiv foarte simplu: multinationalele sunt pe piata de 100 de ani. O duc bine pentru ca ele au trecut prin ce trec acum antreprenorii romani in urma cu 50-60 de ani. Ele sunt deja companii solide. Noi avem o responsabilitate sociala foarte mare in Maramures. In prezent, avem 3.800 de angajati, iar anul viitor ajungem la 4.500 de angajati. Noi suntem apropiati de oameni vorbim cu ei, vedem cum putem sa ii ajutam. Daca am avea o autostrada am ajunge mult mai repede cu produsele in strainatate si am putea aduce si forta de munca mai usor din alte zone. Oamenii ar veni mult mai usor la munca pe o autostrada, ar avea alt confort.   Cristian Moldovan, actionar Promat Comimpex, jud. Satu Mare (productie si comert cu cereale) Am pornit de la zero in urma cu 20 de ani. Un rol important in cresterea pozitiei noastre pe piata a avut colaborarea cu multinationalele. Trebuie sa fim drepti si sa spunem ca multinationalele au avut si au un rol important in dezvoltarea economica a Romaniei. Ele vin cu disciplina financiara, ele vin cu creditarea, cel putin in sectorul agricol, cu cercetare, cu branduri puternice, ceea ce si pe noi ne-a ajutat sa ne dezvoltam. Sunt si dezavantaje in aceasta colaborare in domeniul agricol cu multinationalele. In agricultura multinationalele impun propriile inputuri, branduri puternice si cumpara cerealele pe care noi le producem. Fermierul roman a devenit un fel de prestator de servicii, forta de munca. Este destul de greu de spart acest lant pentru ca se creeaza poli tot mai puternici la nivel mondial. Multinationalele se unesc, devin mult mai puternice si reusesc sa-si impuna politica comerciala si financiara. Autoritatile ar trebui sa ne sprijine prin crearea de infrastructura, de facilitati si nu sa ne considere doar niste platitori de taxe si impozite, care se raresc de la an la an. Politicienii vin odata la patru ani. Eu as vrea insa sa fie alegeri in fiecare an pentru ca in asa fel taiem 102 taxe, ajutam antreprenorii, acum e bine. La anul va fi mai greu din punct de vedere economic. Avem probleme cu forta de munca, nu exista scoli profesionale. Universitatile creeaza absolventi care nu fac o zi de practica. Si atunci cand vin la noi sa-i angajam si incepem sa discutam cu ei primul lucru de care ne intreaba este ce salariu le oferim, daca pot lucra opt ore, iar asta in agricultura nu se poate, si daca le dam masina si laptop. Si eu am o singura intrebare pentru ei: tu ce stii sa faci? Si ei raspund: nimic, dar vreau sa incerc. Statul ar putea ajuta companiile prin acordarea de garantii pentru investitii si facilitarea accesului la export. Cat despre scaderea taxelor, eu cred ca firmele trebuie sa plateasca taxe pentru ca statul sa dezvolte infrastructura de exemplu. Insa, probabil ca acesti bani nu sunt gestionati cum trebuie.   Gabriel Raducu Pop, presedinte CA, Antrepriza Montaj Instalatii, jud. Maramures (constructii si lucrari de instalatii) Cam greu sa creasca economia zonei. Am observat ca in ultimii ani economia zonei fie a scazut, fie a stagnat. Constructiile in zona aceasta sunt vaduvite. Bucurestiul si alte judete au atras mai multi investitori privati, care au posibilitati de dezvoltare si economia merge altfel, inclusiv ramura constructiilor. Avem si noi norocul ca in zona sunt niste investitori privati cu care am lucrat in ultimii 7-8 ani si astfel am reusit, si cu ajutorul bancii, sa ne mentinem pe un trend normal. Din cauza faptului ca dezvoltarea economica a zonei nu este la fel ca in Bucuresti de exemplu, si sectorul imobiliar are o dezvoltare redusa. Sunt 4-5 blocuri care se fac intr-un an aici, pana la 1.000 de apartamente. In 1983 se faceau 1.000 de apartamente in doua luni. Am facut blocuri, apoi retele de gaz, apoi confectii metalice, acum facem hale, retele de canalizare, orice. Ghinionul nostru este ca lucram intr-un sector de care nu este nimeni interesat. Ati vazut vreo greva facuta de constructori? Intereseaza pe cineva? Nu. Pe una dintre firme avem 250 de angajati. Am incercat sa mergem la licitatiile la stat pe fonduri europene pentru ca sectorul privat nu ne oferea de ajuns pentru a atinge cifra de afaceri pe care ne-o propuseseram. Avem lucrari in Pitesti, in Dorohoi, incercam sa tinem forta de munca pentru ca daca o pierdem nu mai gasim alta. Am incercat sa aducem oameni din alte tari, dar nu merge.   Ioan Filip, actionar si presedinte al CA, Taparo, jud. Maramures (producator de mobila) Taparo a luat fiinta in anul 2004. Grupul are in prezent 1.700 de angajati, iar cei 50-60 de furnizori ai nostri de subcomponente (rame, huse etc.) au circa 700 de salariati. Avem o suprafata construita de 80.000 de metri patrati si o cifra de afaceri estimata pentru acest an de 90 milioane de euro. Materiile prime au o importanta foarte mare in costuri, iar evolutia acestora poate avea un impact semnificativ in business. De exemplu, pretul lemnului s-a dublat in ultimii trei ani. Din pacate ajungem sa cumparam elemente din lemn din Slovacia sau din Germania la un pret mai mic decat cel din Romania. Acest lucru este gestionat de institutia statului Romsilva si din pacate aceasta nu este preocupata sa sprijine antreprenorii romani astfel sa valorificam masa lemnoasa la un nivel superior. O alta categorie de materii prime care are la randul ei un impact semnificativ in business este cea de componente metalice, accesorii. Inainte de?89 activitatile predominante in zona erau mineritul si metalurgia, iar acum din pacate ajungem sa cumparam componente metalice din Polonia sau Bulgaria, iar acest lucru are impact direct asupra businessului. Businessul nostru este unul profund manufacturier, atat pentru procesarea materiilor prime, cat si pentru asamblarea componentelor. Din pacate, exista o criza a fortei de munca atat la nivelul de muncitori, cat si la nivel de management mediu si superior. Ne pregatim pentru cresterea salariilor, dar este dificil sa le dublam. Avem in vedere masuri de crestere a productivitatii muncii prin o eficientizare prin introducerea unor automatizari in procesul de productie, dar cu siguranta criza fortei de munca este acuta. Noi atragem forta de munca din Dej, Baia Mare, de pe o raza de 50-60 km si costurile sunt semnificative. Din punct de vedere cantitativ si al pregatirii profesionale, forta de munca lipseste. Scolile profesionale nu si-au adaptat din pacate profiluri la nevoile economice zonale si acest lucru este atat de evident incat ajungem sa luam oameni pe care ii calificam intern, cu costuri semnificative. Si atunci cand poti sa valorifici deprinderile lor pleaca poate pe acelasi profil in Anglia.   Vasile Pop ? Padureanu, presedinte, grupul de firme Universal, jud. Salaj (industrie usoara, industrie alimentara, imobiliare) Am inceput activitatea in 1991 cu circa 100 de angajati, iar astazi avem 1.600 de salariati. Avem o cifra de afaceri de 10-12 milioane de euro anual. Ceea ce ne-a tinut in viata in perioada de criza a fost productia. Nu stiam ce inseamna atunci siguranta data de activitatea de productie, dar am constatat ca elementele componente ale intregului proces de fabricatie n-au suferit in acelasi timp pe perioada crizei. Acesta a fost secretul grupului Universal, care a trecut sanatos de perioada de criza. Avem in portofoliu brandul Unicom Lenjerie si produse traditionale Silvania. Judetul nostru are 236.000 de locuitori. Nu ai cum sa vinzi exclusiv in acest judet si ca atare ne vindem produsele in tara. Avem nevoie de o legislatie fiscala stabila. Nu putem vorbi de predictibilitate pe 5-10 ani, poate 3-5 ani maximum avand in vedere ce se intampla la nivel european. Avem nevoie de sustinere guvernamentala clara, cu predilectie pentru modernizarea de concernuri de fabricatie. In cazul proiectelor europene in criteriile de eligibilitate ma judeca pe mine, care fac productie, la fel ca pe cel care muta o teava din Cluj la Turda. Si ajunge in final sa aiba un procentaj de eligibilitate mai mare pentru ca are o cifra de afaceri mai mare decat mine. Valoarea adaugata tine statul roman. Trebuie sa fie fermitate in aplicarea legilor din Romania. Produc si mezeluri. In Romania sunt 70 de tipuri de salam de vara. Daca dintre acestia 50 fac evaziune fiscala tu care platesti taxele cum poti fi competitiv din punct de vedere al pretului? Nu poti. Nu ne omoara instabilitatea legislativa din Romania pe noi, antreprenorii romani. Dar cred ca este cazul sa se puna piciorul in prag. De asemenea, este nevoie de legea holdingurilor, care de 6-7 ani zace in Parlament. Majoritatea avem grupuri de firme si avem o problema cu finantarea investitiilor din interior.   Florin Dragu, economist principal in cadrul Directiei de stabilitate financiara din BNR Numarul de companii s-a dublat in perioada 1994-2015, astfel ca daca in 1994 aveam 300.000 de firme, anul trecut numarul de companii a ajuns la 600.000. Astfel de evolutii semnificative s-au observat si la nivel judetean. De exemplu, daca in 1994 in Maramures erau 6.000 de firme, acum activeaza 12.000 de companii. O evolutie similara a fost si in celelalte judete, Satu Mare si Salaj. Cu toate acestea, calitatea spiritului antreprenorial are in continuare spatiu de imbunatatire semnificativa, iar acest lucru este sustinut de existenta sistematica la nivelul sectorului de companii nefinanciare ale unor situatii pe care noi le numim atipice. Prima categorie in aceasta situatie ar fi firmele cu capitaluri proprii negative, adica au un nivel al datoriilor mult mai mare decat valoarea activelor, aportul actionariilor intrand in teritoriul negativ. Ponderea acestor companii in total a fost de circa 44% anul trecut, iar aceasta este in crestere semnificativa fata de situatia din anul 1994, cand aveam 9,7% firme cu capitaluri negative. A doua categorie este cea a firmelor care au o cifra de afaceri egala cu zero, care reprezinta 26% din totalul firmelor, iar cea de-a treia este reprezentata de companiile care raporteaza zero angajati (41% la finalul anului trecut). Prima categorie este cea mai problematica pentru aceste firme, care nu numai ca reduc valoarea adaugata generata de celelalte firme , dar ele si distorsioneaza si buna plata in economie, translatand dificultatile cu care se confrunta catre partenerii lor comerciali. Avem si firme care cumuleaza toate aceste trei lucruri, adica au si capitaluri negative, si numar de angajati egal cu zero si nici nu au cifra de afaceri. Ponderea acestora este de 15% la nivel national, in Maramures este de 12,8%, iar in Satu Mare si Salaj este de 15%.  Implicarea firmelor in activitatea de export se mentine relativ modesta. Aproximativ 3.500 de companii realizeaza intr-o maniera semnificativa activitati de export, adica exporta bunuri in valoare de peste 100.000 de euro intr-un trimestru. Daca ne uitam la diversificarea sortimentala si geografica a firmelor care activeaza pe pietele externe, putem observa ca majoritatea prefera sa mearga pe cel mult o piata de desfacere externa.
Publicat de:
Vineri, 04 Noiembrie 2016 - 07:34 AM
 

ZF Antreprenorii Romaniei: ?Capitalul privat romanesc - o sansa pentru dezvoltarea economica a Romaniei?. Antreprenorii din nord-vest: Tinem cu dintii de forta de munca pentru ca daca o pierdem nu mai | Autentificare/Creare cont | 0 comentarii
Comentariile aparțin autorilor. Nu suntem responsabili pentru conținutul acestora.
 
 
Acces...

Ziarul personal  Interceptor   Universul padurii   Consumator online   Fundatia rel=   Editura rel=   Panorama rel=   foto zp  as info  consulat uruguay   buzu