23 Oct 2017 - 11:10       


 
Navigator 

Căutare 


Advertising. 

 

 

 

Căutare GOOGLE




Al cui e pamantul patriei? Dar analfabe?ii?
   Tipărire
România liberă Somat din diverse locuri, premierul Ciolo? anun?a ca vrea sa modifice legisla?ia privind vanzarea terenurilor agri-cole, pentru a ingreuna ?i mai mult instrainarea acestora catre \\\'straini\\\'

.De asemenea, a fost adoptata o lege conform careia supermarketurile ar trebui sa vanda obligatoriu jumatate din produse alimentare romane?ti. Cei care se agita sa promoveze asemenea proiecte, ca ?i Parlamentul, ori Guvernul care se dovedesc incapabile sa le ?ina piept, or vrea sa faca bine. Nu a? vrea sa pun totul pe seama electoralismului ieftin, de?i, evident, e explica?ia cea mai la indemana. Prefer, din limitata mea perspectiva de profesor de politici publice, sa deslu?esc ce probleme incearca romanii sa rezolve cu prin revenirea la \\\'Nu ne vindem ?ara!\\\' ?i sa arat de ce nu vor face decat sa adauge alte probleme, fara a le rezolva pe primele.Sa incepem cu proprietatea rurala. Este adevarat ca avand noi cele mai vaste suprafe?e agricole nelucrate din Europa pe la anul 2000, cand cercetam cu studen?ii mei pentru a scrie Secera ?i buldozerul, ca ?i enorme suprafe?e de padure restituite ?i deci introduse in proprietate privata, o irezistibila pia?a a terenurilor agricole a aparut in UE; unde exista fermieri cu experien?a in folosirea fondurilor europene ?i care nu se pot dezvolta la ei in ?ara, unde pre?ul terenurilor este enorm.Ca atare, printr-un simplu mecanism de pia?a, parloaga noastra a atras ca un magnet fermieri ?i investitori din toata Europa. Ca mecanismul a fost unul de pia?a se vede din faptul ca aceia care au venit sa cumpere ?i sa lucreze terenurile (parloaga a scazut constant) nu au fost ru?ii, care au vrut sa puna gheara pe Moldova bucata cu bucata (costa nimica toata chiar ?i azi), ci europenii, care au scontat ca Romania intra in UE ?i va beneficia de Pia?a Comuna agricola cu subven?iile ei, adica nem?ii, italienii, finlandezii (paduri), luxemburghezii, belgienii ?i englezii. Prin?ul Charles a achizi?ionat astfel sate intregi in Transilvania ?i s-a pus pe renovat biserici sase?ti. Ita-lienii au facut ca Banatul sa recapete, din avion, aspectul mozaicat de covor pe care i?i vine sa te intinzi pe care il au terenurile din Elve?ia sau Germania vazute din avion, adica aerul ingrijit, planificat la detaliu de culturi diversificate, dupa care po?i vedea unde este ?tiin?a ?i investi?ie umana in pamant, pe baza unei proprieta?i ra?ionale, ?i unde este pustiirea data fie de neglijen?a, fie de proprietatea colectiva a popo-rului. ?i azi, imi povestea un pilot german, vezi din avion, fara sa ai trasate grani?e, cand treci din Germania de Vest in cea de Est, pentru ca nici douazeci ?i cinci de ani de plantat paduri ?i privatizat cooperative dupa unificare nu au reu?it sa refaca pamantul, temeinic distrus de comuni?ti in RDG. ?i il cred, ca in cei ?ase ani in care am fost la agricultura in Dobrogea ca student la Medicina ma intrebam adesea ce se va alege pe viitor de ariile vaste ?i pustii in care umblam ore intregi fara a intalni decat armata ?i de?inu?ii sco?i din inchisori pentru munca obligatorie.Nu am vazut in ?ase ani, totalizand vreo trei luni de strans recolta, nici un ?aran in Dobrogea. Nelucrarea terenurilor noastre agricole e sigur o mare problema, cu cauze diverse, de exemplu conflictele de proprietate (va reamintesc ca eu scriam despre bataliile pentru pamant din Nuc?oara, unde terenurile de?inu?ilor politici fusesera impar?ite celorlal?i sateni, care nu voiau sa le dea inapoi, sau Scornice?ti, unde cei care i?i cumparasera apartament la bloc se trezisera ca pamantul de sub ei e restituit altora), dar ?i monopsonul care a deprimat produc?ia de grau ani de zile ?i lipsa de pricepere ?i capital a unor fermieri etc. Lipsa de productivitate pe pamantul lucrat, o alta. Vanzarea catre straini ?i emigrarea for?ei de munca din ruralul romanesc, excedentara inca de la finele secolului 19 ?i un motiv esen?ial pentru care productivitatea a ramas scazuta (trebuia sa dam de lucru la ?arani), au fost consecin?e - ?i par?ial solu?ii - la aceste pro-bleme. In nici un caz, contrar a ce spune un raport concesionat unui institut obscur de catre Parlamentul European (pentru cine nu ?tie, fiecare parlamentar poate concesiona studii, ?i cum sunt peste ?ase sute, va da?i seama ca oricine poate gasi ceva de ideologia sa ca sa aduca argumente), vanzarea terenurilor catre straini nu este cauza pentru care un milion de imigran?i romani au plecat din zona rurala ?i s-au dus sa lucreze in Italia sau Spania. Nu avem cazuri de ro-mani concedia?i din agricultura de patroni italieni care ajung sa lucreze la vii in Piemont, avem doar oameni care compara costul unei zile de lucrat la vie la Cotnari fa?a de Piemont ?i care trag concluziile. Pia?a comuna europeana a facut ca fermierul belgian sa gaseasca teren ieftin in Romania, deci sa il cumpere, iar muncitorul roman din agricultura, care acasa nici nu prea muncea, pre?ul muncii agricole fiind atat de de-primat incat greu gaseai muncitori agricoli, sa se duca la cap?uni in Occident. Cine pretinde ca e o problema proprietatea europeana in agricultura din Romania pentru ca nu se creeaza locuri de munca gre?e?te. Modernizarea agriculturii, cu cre?terea de productivitate care e un avantaj, nu un dezavantaj, duce peste tot la scaderea locurilor de munca in agricultura. In Danemarca, prima ?ara din Europa care ?i-a modernizat agricultura in secolul XIX, cand noi nu am reu?it, avem o injumata?ire a popula?iei angajate in agricultura in ultimii zece ani, ajungandu-se la doar 2,4 la suta din totalul for?ei de munca. Iar noi nu vrem mai multe locuri de munca in agricultura, fiind lideri europeni in ceea ce priveste ponderea populatiei ocupate in agricultura in total, cu 13% din total, un indicator al modernizarii noastre neincheiate. La o populatie ocupata de 10 milioane de oameni in Romania, 1,3 milioane sunt implicati in agricultura, in scadere cu aproximativ 50% fata de anul 2005, cand populatia ocupata in agricultura romaneasca era de 2,5 milioane de persoane. Or, cum se incheia ?i cartea mea, planurile noastre de dezvoltare pentru viitorul ?aranilor nu pot avea ca principala op?iune ca ei sa ramana ?arani. Ei trebuie ajuta?i sa evolueze la o via?a mai buna.Ce ar trebui sa ne ingrijoreze este faptul ca aceia care au plecat, care oricum figurau mai mult nominal in agricultura, contribu?ia lor ?i a intregului sector fiind extrem de slaba la produsul na?ional brut, prin contrast cu Danemarca, nu au trecut in alte sectoare economice, dat fiind ca acestea nu au creat suficiente slujbe, ci au emigrat. Mai bine ca au emigrat decat sa fi stat aici, dar, din nou ?i de peste 150 de ani, problema Romaniei este ca nu dezvolta slujbe in industrie ?i servicii suficiente, de asta am fost ?i am ramas o ?ara nedezvoltata, la care marele salt inca nu s-a produs. Asta e problema noastra, pe care au incercat sa o rezolve inainta?ii fara succes, ?i nu faptul ca ne cumpara terenurile agricole firme sau fermieri europeni, care aduc o agricultura mai moderna, cu mai mult respect fa?a de mediu, la standarde europene ?i, finalmente, platesc impozit pe profit ?i desavar?esc europenizarea Romaniei. Limitarea lor ar fi imposibila - orice lege ar fi atacata la Curtea Europeana de Justi?ie, dupa parerea mea, cu ?anse mi-nime pentru statul roman, dat fiind ca tratatele europene nu permit limitarea vreunei liberta?i economice la vreun ceta?ean european.?arile astea care cumpara teren la noi, Germania, Fran?a, Anglia, Portugalia, Olanda, Belgia, Luxemburgul, nu au nici o restric?ie privind propriile lor terenuri, nici macar pentru neeuropeni. Celebrele vii din Bordeaux au fost de mult vandute in buna parte la japonezi, nu gase?ti case de cumparat la Londra sau Berlin de raul ru?ilor care investesc, iar parveni?ii romani, unii urmari?i de DNA, au cumparat case pe Coasta de Azur ?i lacurile italiene, ce sa mai spunem de Londra sau Paris, intr-o veselie. Singurele restric?ii care exista in Europa sunt in Italia sau Spania, la terenuri de grani?a. Spaniolilor le era frica sa nu cumpere englezii in jurul enclavei Gibraltar ?i grecilor sa nu le cumpere turcii insulele. Nu avem ?i noi decat sa ne ingrijim sa nu cumpere ru?ii Prutul - ca nu ma indoiesc ca unii din noi l-am vinde - sau Delta. Intre timp, ai no?tri baie?i  ca brazii, Hrebenciuc in Moldova ?i Verestoy in Ardeal, au fost cei care au pus mana prin restituiri pe enorme terenuri, mafia a fost locala, nu straina, tot ei sunt la originea taierilor ira?ionale, ca numai cine a capatat ceva de furat ?i e sigur ca va fura ?i maine taie sau cultiva ira?ional. Sigur, sa ne aparam padurile, dar nu le aparam interzicand finlandezilor sa le cumpere, ci doar intarind ?i facand respectate standardele de taiere ?i recultivare... Principalul du?man in materie de paduri ata?ia ani a fost Romsilva, regia na?ionala, unde padurarii aveau in scripte ace de cravata din diamant, nu altcineva...Problemele noastre sunt altele... Daca vre?i altceva decat voturi, uita?i-va ca ruralul romanesc nu are azi, in 2016, condi?iile pe care le avea intrunite ruralul danez la 1850 pentru a moder-niza agricultura ?i ?ara. Danezii nu au dat pamantul pe gratis in reforme agrare, ci l-au vandut ?aranilor, ra?ionalizind pro-prietatea agricola. Din 1788, o banca publica agrara a fost fondata ca sa-i ajute cu dobande mici pe ?arani sa devina proprietari (Argetoianu a incercat asta de-abia dupa Primul Razboi Mondial), pe la 1820 jumatate din terenuri ii aveau deja ca proprietari pe cei care le lucrau (noi am avut nevoie de Rascoala de la 1907 ?i Primul Razboi Mondial), in 1814 educa?ia primara a devenit obligatorie ?i a avut intotdeauna, prin grija statului, o componenta agricola la ?ara, iar produc?ia era deja orientata majoritar spre export, ducand la stimularea dezvoltarii productivita?ii, la anul 1880. In 1868 un sistem de training a fost pus la punct pentru tinerii fermieri (noi risipim fondurile POSDRU ?i azi, tocmai dam inapoi jumatate de miliard). La finele secolului XIX, danezii cucereau temeinic pie?ele agricole din Germania ?i Anglia, cu o productivitate care a ramas de atunci in top, cu o produc?ie adaptata la dimensiunea proprieta?ilor, in vreme ce Romania i?i pierdea pie?ele de cereale produse extensiv de indata ce intalnea prima concuren?a globala... ?i a?a am ajuns azi sa concepem legi ca asta cu cincizeci la suta, care nu va stimula in nici un fel productivitatea, nici produc?ia, e o tipica lege de e?ec guvernamental care va genera mai rele e?ecuri ale pie?ei. Dar, nu-i nimic, ne consolam cu ideea ca orice firma europeana inregistrata in Romania, de exemplu Danone, lideri ?i la export, este o firma romaneasca ?i o sa ne umple rafturile (o faceau deja, cine e competitiv oricum exporta). In rest, lipsa de asociere agricola pe care danezii au rezolvat-o din secolul XIX cu un sector puternic asociat ?i sindicalizat e la noi azi inca problema numarul 1 pentru care producatorii nu ajung in supermarketuri, iar aban-donul ?colar e la o cincime din total, de trei ori mai mare in rural ca in urban (deci la peste 30 la suta), ducand la cereri disperate ale societa?ii ca statul sa creeze acces egal la educa?ie. Cum crede?i ca am ajuns la doar 47 la suta din popula?ia ?colara care are bacalaureatul? Ce probleme crede?i ca rezolva copiii din zona rurala la examen, tot rolul cratimei ?i romanul urban interbelic, pariez, adica ceva superadaptat la nevoile lor? Principalul factor de e?ec la testul PISA, cum spuneam pe vremea cand Funeriu ?i echipa dadeau vina pe profesori, e reziden?a rurala. Mergem in sens invers, spre secolul optsprezece danez, nu douazeci ?i unu european.Iata ce ar trebui liderii no?tri, daca nu ar fi populi?ti, sa spu–na oamenilor sau sa puna in marele proiect de ?ara ?i iata aici probleme de rezolvat pentru programe de partide pentru o genera?ie, daca nu e sa va pierde?i vremea luptandu-va cu legile pie?ei, in timp ce societatea romaneasca regreseaza in lumea a treia, de unde nu decretele pot sa o scoata...   Ce ar trebui sa ne ingrijoreze este faptul ca aceia care au plecat, care oricum figurau mai mult nominal in agricultura, contribu?ia lor ?i a intregului sector fiind extrem de slaba la produsul na?ional brut, prin contrast cu Danemarca, nu au trecut in alte sectoare economice, dat fiind ca acestea nu au creat suficiente slujbe, ci au emigrat. Mai bine ca au emigrat decat sa fi stat aici, dar, din nou ?i de peste 150 de ani, problema Romaniei este ca nu dezvolta slujbe in industrie ?i servicii suficiente, de asta am fost ?i am ramas o ?ara nedezvoltata, la care marele salt inca nu s-a produs.\\\' Alege-ti parfumul potrivit pentru iarna asta- Reduceri de 70%- Click aici comenteaza /* (c)
Publicat de:
Vineri, 12 August 2016 - 08:00 AM
 

Al cui e pamantul patriei? Dar analfabe?ii? | Autentificare/Creare cont | 0 comentarii
Comentariile aparțin autorilor. Nu suntem responsabili pentru conținutul acestora.
 
 
Acces...

Ziarul personal  Interceptor   Universul padurii   Consumator online   Fundatia rel=   Editura rel=   Panorama rel=   foto zp  as info  consulat uruguay   buzu