23 Iun 2017 - 16:52       


 
Navigator 

Cutare 


Advertising. 

 

 

 

Cutare GOOGLE




Cine a decis sa se faca O GROAPA DE GUNOI in varful muntelui: Ba tu, ba tu! Socul autoritatilor la intrebarea „Dar pe cetateni i-a intrebat cineva?”
   Tiprire
Gandul --> Tweet 0 Comenteaza 0 Email Adresa de e-mail la care vrei sa primesti STIREA atunci cand se intampla Aboneaza-te Ministrul mediului, Gratiela Gavrilescu, stie ca la Pojorata „este o problema” care urmeaza sa fie „dezamorsata”

. Nu, nu va fi oprita constructia gropii de gunoi in varful muntelui, ci vor fi linistiti oamenii. De altfel, nimeni nu pare cutremurat de aberatia ideii initiale: toate autoritatile cu care gandul a vorbit in aceasta investigatie s-au straduit sa ne demonstreze ca „nu au nicio vina” si ca responsabilitatea este la altii. In timp ce politicienii isi paseaza responsabilitatea, cativa oameni s-au decis sa ia atitudine. Ieri l-ati vazut pe Aristide Maxim, omul care vrea sa-si salveze munte. De cine? De interesele lor, ale celor care apar in materialul de mai jos. Pe scurt: Ministerul Mediului si CJ Suceava „au tras bani europeni” pentru o groapa ecologica, Consiliul Judetean Suceava „a cerut” un teren, un primar „a dat” pentru ca avea „excedent de teren”. Nimeni nu si-a pus problema ca groapa se face in varful muntelui. Nimeni n-a avut vreun moment intentia sa-i consulte pe oameni. Acum fiecare recunoaste ca a fost o idee proasta. „Trebuia un loc mai ascuns”, ne spune Gavril Marza, unul dintre cei trei sefi de CJ responsabili, intervievati de gandul. Ministrul Mediului vrea ca proiectul sa continue Pe parcursul iernii, lucrarile la groapa de gunoi au fost sistate. Ar trebui reluate in curand, insa, in urma unui control facut de Directia pentru Sanatate Publica la groapa de gunoi in baza unei noi plangeri semnate si de Aristide Maxim, s-a constat ceea ce autoritatile locale  au stiut dintotdeauna, dar nu au recunooscut: la mai putin de 1.000 de metri de groapa sunt locuinte, lucru interzis de lege. Tot acolo exista si doua pensiuni turistice construite cu mult inainte de proiectul gropii. „Inteleg ca distanta pana acolo nu este in linie dreapta. Drumul fiind in curba, ei nu au luat in calcul linia dreapta. In momentul in care s-a trasat si s-a ales terenul respectiv trebuia sa se tina cont de ultima unitate locativa care sa fie la o distanta mai mare de 1.000 m”, a explicat ministrul Mediului, Gratiela Gavrilescu (foto), contactata de gandul. In 8 mai, in urma unei vizite la Suceava, ministrul sustinea ca din cauza distantei de sub 1.000 metri pana la locuintele oamenilor nu se poate emite noua autorizatie de mediu in baza careia ar trebui sa functioneze groapa de gunoi. A propus, insa, schimbarea legii pentru ca  proiectul sa continue. „Este un mic blocaj pe care noi trebuie neaparat sa vedem cum am putea sa-l rezolvam, tinand cont ca sunt niste sesizari si ale cetatenilor. Trebuie sa facem o modificare legislativa, astfel incat problema sa fie dezamorsata la Pojorata”, a spus ea la Suceava. Gavrilescu a explicat ca in anul 2009, cand a fost emis acordul de mediu si cand s-a stabilit distanta dintre case si groapa, era in vigoare un Ordin al ministrului Sanatatii in care se preciza ca distanta trebuie sa fie obligatoriu de 1.000 de metri, insa aceasta putea fi redusa in functie de rezultatele unui studiu de impact de sanatate. Ulterior, in anul 2014 a fost emis un alt Ordin al ministrului Sanatatii in care se precizeaza ca distanta minima trebuie sa fie in mod obligatoriu de 1.000 de metri, fara posibilitatea de modificare. Ministrul a precizat pentru gandul ca, din cauza acestei situatii si a unor probleme cu constructorul, lucrarile pentru amenajarea gropii ecologice de gunoi sunt acum oprite. Catalin Nechifor, presedintele CJ Suceava, institutia beneficiara a viitorului depozit ecologic de gunoi, o contrazice. „Contractul este in derulare. Nu am fost notificati de nimeni de la minister de incetarea lucrarilor, ele continua”, a raspuns el pentru gandul. Imagine de santierul gropii de gunoi Coruptie la CJ Suceava pentru deseuri Depozitul ecologic de gunoi de la Pojorata, pe care incearca sa il opreasca Aristide Maxim si alti cateva zeci de localnici din satele Valea Putnei si Mestecanis, este parte a unui proiect mai amplu intitulat Sistemul  de management integrat al deseurilor (SMID) din judetul Suceava. A fost aprobat de Comisia Europeana in 30 martie 2011. Contractul de finantare a fost semnat la 11 aprilie 2011 intre Ministerul Mediului si Padurilor si Consiliul Judetean Suceava, condus de Gheorghe Flutur. Valoarea totala a proiectului  51,7 milioane de euro sau  218 milioane de lei.  80% este finantare europeana, statul contribuie cu 18%, iar Consiliul Judetean cu 2%. Sistemul  de management integrat al deseurilor (SMID) din judetul Suceava, finantat de Uniunea Europeana / Click pentru a mari Proiectul prevede, printre altele, inchiderea vechilor gropi de gunoi, unele dintre ele situate chiar pe malul raurilor, si construirea a doua depozite ecologice de gunoi – la Moara si Pojorata, in care sa ajunga gunoiul din tot judetul. Depozitul de gunoi de la Moara, cu o capacitate de depozitare de 1,3 milioane de tone de gunoi, este gata. Aici vor ajunge gunoaiele colectate din localitatile din zona de ses a judetului. Lucrarile au fost demarate in vara anului 2010 si au fost preluate din toamna anului 2012 de consortiul format din firma suceveana „General Construct”, grupul „Efacec” din Portugalia si filiala din Bucuresti a companiei. Contractul in valoare de 27,24 de milioane de lei, fara TVA, a prevazut construirea unei statii de tratare a levigatului, a unei statii de sortare a gunoiului, si a unei platforme de colectare a deseurilor. Consiliul Judetean Suceava care este beneficiarul investitiei urmeaza sa desemneze un operator pentru gestionarea gropii de gunoi de la Moara. In 7 mai, la Consiliul Judetean Suceava au descins procurorii, vizat fiind si presedintele Consiliului Judetean Suceava, Catalin Nechifor (PSD), si administratorii mai multor firme aflate in relatii contractuale cu institutia publica pentru infractiuni grave de luare si dare de mita, trafic de influenta si abuz in serviciu. Potrivit procurorilor, Catalin Nechifor  si colegul lui de partid, senatorul Ovidiu Dontu, sunt suspectati ca au primit mita in valoare de 20.000 de euro. Totodata, faptele vizeaza in special contracte pentru reabilitarea drumurilor, dar si contractele pentru SMID. In acest caz, Catalin Nechifor fiind vizat de trafic de influenta. Catalin Nechifor „Numitii Gabriel-Mihai IGNATESCU si Victor CIOBANU, administratorii SC ACI AG SRL Suceava sunt sprijiniti de numitul Catalin Ioan Nichifor, in vederea obtinerii contractului de lucrari aferent obiectivului de investitii „inchiderea depozitelor urbane existente in judetul Suceava din cadrul Proiectului „Sistemul de management integrat al deseurilor in judetul Suceava\", in valoare de 65.855.478,45 lei, fara TVA, autoritatea contractanta fiind Consiliul Judetean Suceava”, se arata in ancheta procurorilor DNA. Ca o coincidenta de nume cu unul dintre cei vizati in dosar, seful intregului  Sistemului  de management integrat al deseurilor (SMID) din judetul Suceava este Gheorghe Ignatescu. Epopea gropii din varful muntelui Revenind la groapa de gunoi de gunoi din Pasul Mestecanis, comuna Pojorata, despre care gandul a scris anul trecut si ulterior a realizat mai multe filmari la fata locului, amintim ca, in 25 ianuarie 2013, a fost semnat contractul de 6,3 milioane de euro fara TVA. Semnatarul contractului de amenajare a gropii ecologice de gunoi a fost Catalin Nechifor. Licitatia pentru proiect a fost inceputa de Gheorghe Flutur. Cum s-a ajuns, insa, la construirea unei gropi de gunoi chiar in varful muntelui? Autoritatile locale si judetene paseaza vina de la unii la altii. Realitatea este ca primaria Pojorata a alocat terenul pe care Consiliul Judetean Suceava l-a cerut pentru a putea construi groapa de gunoi ecologica din zona de munte a judetului. In 25 ianuarie 2007, Consiliul Judetean Suceava, condus de pesedistul Gavril Mirza, a aprobat Hotararea nr.12 privind arondarea localitatilor din judet la doua depozite zonale de deseuri. L-am intrebat despre depozitul de gunoi din Pasul Mestecanis, comuna Pojorata. „Nu a fost aprobata de mine. Eu, in calitate de presedinte, am facut cunoscute localitatile, sa se stabileasca un amplasament  si s-a stabilit un cu totul alt amplasament decat cel de astazi”, ne-a raspuns el. Gavril Mirza La 13 martie 2007, Gavril Mirza a trimis Consiliului Local al comunei Pojorata adresa nr. 2826 prin care a cerut 10 hectare de teren pentru crearea Depozitului Ecologic de Deseuri Pojorata in zona Mestecanis. La propunerea primarului Ioan Raia, Consiliul Local Pojorata a aprobat acordarea a cinci hectare de teren din pasunea Putnisoara pentru amenajarea acestui obiectiv, chiar daca aceasta era situata deasupra tunelului de cale ferata Mestecanis, care face legatura intre Moldova si Transilvania. Hotararea din 2007 prin care s-au acordat celer cinci hectare / Click pentru a mari Ioan Raia, in prezent sef la azilul de batrani din localitatea in care a fost primar, spune ca avea excedent de teren si ca nu s-au facut presiuni pentru acordarea lui. Face insa o declaratie care este in contradictie cu ce a semnat: „In 2007 a fost luata o hotarare doar pentru intocmirea unui studiu de fezabilitate si urma ca toti consilierii sa mergem undeva la un depozit ecologic  identic, sa constatam daca vor fi toate in conditii perfecte si urma dupa aceea sa luam o hotarare. Nu am mai fost, pentru ca, din nefericire, nu am mai prins, pentru ca in 2008 am cazut din functia de primar”. Ioan Raia, fostul primar din Pojorata Primarul PSD-ist, devenit apoi independent, a dat teren pentru groapa de gunoi fara a consulta locuitorii din cele doua sate care fac parte din comuna: Pojorata si Valea Putnei. Le-a spus abia dupa doua saptamani, in 30 martie 2007, dar altceva. Urma sa se amenajeze o fabrica de preparare si reconditionare a deseurilor menajere cu o statie super tehnologica. „Era o suprafata insuficienta. Oricum, nu a fost batuta in cuie pe vremea mea, va rog sa ma intelegeti”, afirma el. Gheorghe Nichiforel, fost adjunct la Romsilva, si al Serviciului de mediu si cadastru din cadrul Consiliului Judetean a  fost numit de Gavril Mirza in 2007 in Comisia care sa gaseasca locatia potrivita pentru zona Campulung. L-am intrebat cum s-a ajuns la Pasul Mestecanis?  „Nu eram eu important acolo. Noi eram a cincea roata la caruta”, a afirmat el, in prezent sef de Ocol Silvic. Gheorghe Nichiforel / Sursa Foto: Monitorul de Suceava Cum s-a mutat groapa la marginea drumului Ioan Bogdan Codreanu este la al doilea mandat de primar in comuna Pojorata. A fost la PNG, a trecut la PDL, iar la momentul inregistrarii noastre se declara independent. Ioan Bogdan Codreanu De profesie inginer silvic si fost inspector la Garda de Mediu, el a mutat treptat locatia depozitului mai departe de tunel, chiar la marginea drumului  european E 58. Drumul leaga Vatra Dornei de Campulung Moldovenesc si este tranzitat de multi turisti. La solicitarea lui, consilierii locali au aprobat Hotararea nr. 75 din 25 august 2008. Se acordau alte patru hectare pentru amenajarea depozitului ecologic de gunoi. Hotararea nr. 75 din 25 august 2008 / Click pentru a mari Nici de aceasta data localnicii nu au fost instiintati. Explicatia lui: „Nu, era o continuare  la proiect”. Peste doi ani, pe 9 august 2010, consilierii locali, la propunerea primarului Codreanu, au abrogat vechile hotarari pentru groapa de gunoi . Au aprobat Hotararea nr. 64 prin care 9 ha de teren, trecute in urma cu un an in  proprietatea Primariei , sunt date in administrare Consiliului Judetean Suceava. Obiectivul: realizarea  depozitului  ecologic Pojorata. Noua locatie: Varful Pasului Mestecanis, la marginea drumului  european E 58. Hotararea nr. 64 / Click pentru a mari Primarul Codreanu afirma, anul trecut, ca „despre locatie, despre zona, presedintele Flutur stie cel mai bine, pentru ca, in afara de pozitia pe care a avut-o, in afara de lucrurile pe care le-a facut in general pentru Suceava a fost si este un apropiat al comunitatii din Valea Putnei”. Fostul presedinte CJ Suceava in perioada 2008 – 2012, Gheorghe Flutur, in prezent senator si secretar general al PNL, este cel care a semnat, in aprilie 2011, cu Comisia Europeana, contractul de finantare pentru ecologizarea deseurilor din Suceava. Ne-a declarat ca nu mai tine minte de ce s-a schimbat amplasamentul depozitului ecologic de gunoi. „Acum nu mai retin exact, probabil ca era necesar pentru tot amplasamentul acestui proiect european. Nu stiu mai multe amanunte, dar, tehnic, cred ca au avut nevoie de aviz de mediu, de toate cele necesare acolo. Nu cunosc alte amanunte acum”. Gheorghe Flutur La fel ca si predecesorul sau, Gavril Mirza, Gheorghe Flutur paseaza vina: „Repet, amplasarea a fost decisa de echipa de dinainte, pentru cele doua zone”. Circul fostilor presedinti ai CJ Suceava In instanta, Aristide Maxim a cerut tocmai anularea hotararii din 2010 de Consiliu local prin care se ceda terenul unde acum se amenajeaza groapa. Imagine de santierul gropii de gunoi In pline lucrari de amenajare a gropii toti cei trei fosti sefi ai CJ Suceava care au avut sau  inca mai au un rol in proiect recunosc ca depozitul de gunoi din varful muntelui nu este amplasat intr-un loc tocmai bun. „Erau mult mai multe posibilitati de a se gasi locatii mai convenabile sau mai ascunse, mai bine zis, dar nu am mai apucat eu sa ajung in asemenea faza pentru ca mi s-a terminat mandatul, nu am mai fost presedintele Consiliului Judetean, iar cei cu responsabilitate o paseaza pe fostii, ca ii vine mai usor domnului Flutur sau altora care aveau responsabilitate si care au dus-o acolo unde au dus-o acum”, afirma Gavril Mirza. Actualul presedinte al CJ Suceava, vizat de DNA pentru luare de mita, abuz in serviciu si trafic de influenta, Catalin Nechifor afirma, in momentul inregistrarii noastre, realizate anul trecut ca Georghe Flutur putea sa ia in calcul si o cariera miniera si recunostea ca locul din prezent nu este una tocmai bun. „Cred ca era o varianta corecta acele foste zone miniere pe care nu stiu de ce nu le-au luat in calcul cei din 2009. Eu nu neg faptul ca locatia nu este cea mai buna aleasa, doar ca noi ne-am trezit cu un proiect in derulare care ar trebui continuat. Daca am fi schimbat locatia era acelasi lucru cu renuntarea la proiect. Cand inseamna de la zero, prima conditie care trebuie sa fie este terenul, iar la noi nefiind colectivizare pe vremea comunismului, proprietatea este privata”, a punctat el. Imagine de santierul gropii de gunoi Catalin Nechifor mai spune ca risca corectii financiare de pana la 100% din proiect daca schimba amplasamentul. Gheorghe Flutur a reafirmat ca nu avea alte optiuni si ca oricum locul era stabilit de dinainte.  Nu a ezitat sa arate, insa, cu degetul.   „Legat de impactul de mediu si de organizarea de santier, eu cred ca trebuiau sa fie mult mai atenti cei care au inceput acea lucrare acolo. Din cate stiu eu e undeva totusi intr-o zona mai depresionara, dar cred ca organizarea de santier a depasit limitele mult inspre soseaua DN 17, ceea ce strica peisajul” . „E o mizerie a domnului Flutur, ne asteptam la orice”, a fost raspunsul lui Catalin Nechifor. Cine construieste groapa Depozitul ecologic din Mestecanis este construit de gigantul Bilfinger Baugesellschaft mbH in consortiu cu o firma romaneasca, din Gura Humorului, Concret Construct.  Germanii de la  Bilfinger sunt specializati in constructii industriale si civile. In Romania, au avut o serie de contracte cu statul: reabilitarea liniei feroviare Campina – Predeal si reabilitarea podului de la Ghiurgheni.  Lucreaza de trei ani si la podul de la Agigea, intr-un contract de circa 4 milioane de euro. Au intampinat probleme la structura de rezistenta, astfel ca lucrarile vor mai dura inca 2 ani. Pe deseuri, au construit, impreuna cu Iridex si Hidroconstructia, prima celula a gropii ecologice de la Bacau. Bilfinger s-a ocupat, in parteneriat cu SC Pharal Construct, si de inchiderea gropilor de gunoi din Bistrita Nasaud. Valoarea contractului: 6 milione de euro. Cele doua fime apar in dosarul de coruptie in care fostul secretar de stat in Ministerul Dezvoltarii, Ioan Andreica, este cercetat de DNA impreuna cu fostul presedinte al Consiliului Judetean Bistrita Nasaud, Liviu Rusu (PDL).  Potrivit procurorilor, Ioan Andreica si alti doi cetateni au pretins celor doua firme 345.002 euro pentru atribuirea contractului. Firma Concret Construct este controlata de patru oameni de afaceri, printre care Mihai-Corneliu Cretu si Dan Garjoaba. Acestia au detinut actiuni si functii la fostul gigant de constructii romanesc Cominco, intrat in insolventa in 2012. Cominco a fost cel care, in parteneriat cu o alta firma, a demarat constructia celuilalt depozit ecologic din Suceava – Moara. Ca urmare a intarzierii banilor de la UE pentru proiect si a problemelor aparute la Cominco, lucrarea a fost preluata de o alta firma. Terenul dimprejurul gropii, distrus in urma constructiei Lucrarile efectuate de cele doua firme au depasit cu mult organizarea de santier. O mare parte a sutelor de tone de pamant excavate au ajuns pe pasunile din Valea Putnei si Mestecanis, formand ravene mari de pamant si acoperind fructele de padure si ciupercile pe care multi localnici le culegeau pentru a-si duce traiul. „Asemenea ravene vor continua sa apara pe parcurs. Toate aluviunile astea transportate aici de apa ajung pe restul pasunii care a ramas inca neagresata. Ea va ajunge, insa, sa fie acoperita de aluviunile care vin de sus, cu crengi, cu bolovani, cu tot ce se mai gaseste pe aici”, atrage atentia Aristide Maxim. Aristide Maxim Inregistrarile facute de gandul la finalul verii trecute in Pasul Mestecanis aratau ca o parte din aceste ravene riscau sa acopere gurile de aerisire ale tunelului CFR care leaga Moldova de Transilvania. ► URMEAZA, IN GANDUL: Socul turistilor straini care trec pe langa santier. Academia reactioneaza dur. Cum va intra groapa ecologica din varful muntelui in cartile de specialitate: „Asa  nu se face”. REPORTER: MIHAELA STOICA CAMERAMAN: DOREL AVACARITEI MONTAJ: ANDREI BORUZESCU, MIHNEA LAZAR Citeste si CURAJUL apicultorului amator Aristide Maxim de a stopa construirea unei GROPI DE GUNOI in varful muntelui. Din 1.000 de sateni afectati, doar cateva zeci indraznesc sa protesteze: „De ce sa vorbim? Ca sa avem probleme?!” Citeste si Cum sa distrugi „inima Bucovinei” care anual atrage peste doua milioane de turisti: amplasezi o groapa de gunoi in varful muntelui
Publicat de:
Joi, 21 Mai 2015 - 06:30 AM
 

Cine a decis sa se faca O GROAPA DE GUNOI in varful muntelui: Ba tu, ba tu! Socul autoritatilor la intrebarea „Dar pe cetateni i-a intrebat cineva?” | Autentificare/Creare cont | 0 comentarii
Comentariile aparin autorilor. Nu suntem responsabili pentru coninutul acestora.
 
 
Acces...

Ziarul personal  Interceptor   Universul padurii   Consumator online   Fundatia rel=   Editura rel=   Panorama rel=   foto zp  as info  consulat uruguay   buzu