21 Oct 2017 - 15:21       


 
Navigator 

Căutare 


Advertising. 

 

 

 

Căutare GOOGLE




Va plimbati prin el si nu STITI. DEDESUBTURILE parcului CISMIGIU /VIDEO
   Tipărire
Evenimentul zilei Cati dintre dumneavoastra mai stiu sau mai vor sa stie ca in Cismigiu trona in vremuri indepartate o mlastina oribila, un "piureu verzui ce inlocuieste apa", dupa cum semnalau cronicarii timpului? Lucru care il enerva si pe calatorul strain Ulisse de Marsillac pentru ca "murdarea pieptul de saten al lebedelor"

. Pana la inceputul secolului al XIX-lea, Cismigiul a fost cunoscut ca gradina sau balta lui Dura negutatorul. Se afla aici o balta plina de mal, cu izvoare subterane, care nu secau niciodata. In ea cresteau trestie si papura, adapost pentru ratele salbatice. Cand ploua mult si se revarsa Dambovita, apa din Cismigiu ajungea pana la zidurile manastirii Sarindar, pe locul unde se inalta astazi Cercul Militar National. Doi expertiPe la 1830, generalul Pavel Kiseleff dadea ordin sa se sece balta si \"sa se faca o gradina publica\". Lucrul acesta va fi insa realizat mai tarziu, in timpul domniei lui Gheorghe Bibescu. Astfel, un pas important a fost facut la 27 februarie 1845, cand locul pe care se afla astazi Cismigiul a trecut in proprietatea Sfatului Orasenesc, printr-un decret semnat de printul Bibescu. In 1843, acesta chema doi experti in horticultura din Germania: arhitectul peisagist Wilhelm Friedrich Carl Meyer si asistentul sau, Franz Horer. Cei doi veneau la Bucuresti, prima lor sarcina fiind aceea de a crea aranjamentele florale pe ambele parti ale Soselei Kiseleff.Meyer, fost director al Gradinilor Imperiale din Viena, priceput si deosebit de muncitor, incepe batalia cu mlastina din Cismigiu, biruind-o si reusind transformarea acestui loc insalubru intr-o bijuterie. Spunem batalie, deoarece mlastina era mare, plina de broaste si alge, fiind totodata loc de refugiu pentru hoti si talhari, care gaseau un adapost bun pe insula din mijlocul lacului.Grote artificialeMeyer foloseste balta, transformand-o intr-un frumos lac, cu toate instalatiile de canalizare pentru a putea fi lesne golita si curatata, iar in centru instaleaza o fantana arteziana. Iarna, lacul devenea un imens patinoar, spre incantarea bucurestenilor. Ca un fel de \"ocol\" al muncii lui Meyer, in anul 1856 o parte a lacului a secat datorita pantofarilor dimprejur, care aruncasera aici resturile de materiale specifice meseriei lor.Tot Meyer va trasa si aleile, folosind fiecare ridicatura de teren pentru o cat mai placuta vedere de ansamblu. Peisagistul a inceput o activitate febrila. Sunt plantati peste 30.000 de arbori indigeni, dar si specii rare. \"Materialul\" fiind adus de la Viena (platani, liriodendroni, magnolii, aluni, peri, frasini pletosi, meri decorativi). Au mai fost realizate grote artificiale, covoare florale, poduri si au fost montate banci. Ingeniosul austriac a trasat judicios aleile de-a lungul carora a plantat speciile arborescente cu intentia clara ca bucurestenii plimbareti sa fie feriti de caldura verilor autohtone si de praful orasului. Astfel, zonele de promenada sunt reprezentate de alei largi, drepte sau sinuoase, ce conduc spre obiective interesante. Din pacate, cum se intampla uneori ca viata sa fie nedreapta, Meyer a murit in 1852 la doar 38 de ani, de febra tifoida. In acelasi an, Gradina Cismigiu a fost oficial deschisa
.Munca sisifica a tanarului austriac, cel care se ambitionase sa salveze o \"bucatica\" de Bucuresti, trecuse deja sub pasii istoriei. Asa ca, atunci cand ne plimbam prin frumosul nostru parc e bine de stiut cui ii datoram mare parte din ceea ce inseamna astazi Cismigiul.
Publicat de:
Joi, 22 August 2013 - 07:30 AM
 

Va plimbati prin el si nu STITI. DEDESUBTURILE parcului CISMIGIU /VIDEO | Autentificare/Creare cont | 0 comentarii
Comentariile aparțin autorilor. Nu suntem responsabili pentru conținutul acestora.
 
 
Acces...

Ziarul personal  Interceptor   Universul padurii   Consumator online   Fundatia rel=   Editura rel=   Panorama rel=   foto zp  as info  consulat uruguay   buzu